Mastita este privită cu mare teamă de mamele care alăptează și pe bună dreptate, pentru cã este o situație neplacută, frecvent intâlnită în timpul procesului de alăptare. De multe ori, un episod de mastită pune mama în ipostaza de a înțărca precoce bebelușul, însă acest lucru nu este necesar. O bună înțelegere a acestei complicații, prevenția si tratamentul corect aplicat sunt colacul de salvare, așa că în cele ce urmează, vei găsi informații corecte, conform protocoalelor actuale, despre tot ce înseamnă mastita.
Ce este mastita?
Reprezintă inflamație în interiorul sânului, acolo unde se află glanda mamară. Glanda mamară este formată din celule producătoare de lapte, numite lactocite, grupate în alveole. Laptele din aceste alveole se varsă, inițial, în niște canale sau ducte micuțe care se unesc și formează canale mai mari. Acestea se vor deschide către exterior la nivelul mamelonului, prin mai multe orificii pe unde va ajunge, de fapt, să se exprime laptele matern. Mastita afectează alveolele, ductele și zona de țesut din jurul acestora. Este important de menționat că aceste canale prin care circulă laptele devin îngustate când apare inflamația. De ce? Pentru că inflamație înseamnă infiltrare cu lichid (provenit din vasele de sânge) în interiorul pereților acestor canale, pereții devenind mai groși, astfel încât în interiorul canalelor, laptele are mai puțin spațiu prin care să curgă.
Cauze?
Toată această inflamație se presupune că este cauzată, dar și întreținută de o producție mai mare de lapte față de necesarul copilului, de stagnarea laptelui în sân, dar și de o disbioză, adică un dezechilibru al microbiomului sau a acelor bacterii bune din interiorul acestor ducte.
Cel mai des, mamele se confruntă cu episoade de mastită în primele 3 luni post-partum, insa nu este exclus, nici mai târziu, în etapa de înțărcare a bebelușului, în situația în care scade, într-un timp scurt, frecvența extragerii laptelui din sân.
Spectrul Mastitelor
“Am un canal blocat/înfundat” este o expresie des auzită de la mamele care alăptează, însă, ar fi bine sa uităm de ea. Studii recente demonstrează că este imposibil ca un singur canal să fie îngustat sau afectat de un “dop de lapte” și cuprins de inflamație, având în vedere anatomia sânului, felul în care sunt distribuite aceste canale, numărul lor mare în interiorul sânului si ramificarea lor. Astfel încât, atunci când vorbim despre “un canal blocat” ne referim, de fapt, la o zonă din sân care cuprinde mai multe elemente, nu un singur canal.
Mastita inflamatorie
Când inflamația persistă sau se agravează avem de-a face cu mastita inflamatorie.
În această fază, vei observa că o regiune din sân este roșie, dureroasă, mai tare la palpare și umflată. Inflamația, chiar dacă este locală, poate determina reacția întregului organism cu stare generală proastă, oboseală, febră, frison, în absența unei infecții.
Mastita bacteriană (infecțioasă)
Inflamația inițială care cuprinde o zonă din sân cu îngustarea canalelor și implicit, stagnarea laptelui mai mult de 24h, reprezintă un mediu prielnic dezvoltării bacteriilor patogene. În acest caz, mama se poate confrunta cu ceea ce numim mastită infecțioasă. Cele mai frecvente bacterii implicate sunt streptococii și stafilococii.
Când inflamația se complică infecțios, de cele mai multe ori, mama observă că are loc agravarea și extinderea durerii localizate către celelalte cadrane ale sânului, cu reapariția febrei și a stării de rău, în ciuda tratamentului simptomatic inițial (pe care îl vom discuta mai jos)
Mastită bacteriană nu este contagioasă, nu prezintă un risc pentru sugar și nu necesită întreruperea alăptării. Nu există dovezi care să susțină că igienă precară este o cauză a mastitei bacteriene. Spălarea mâinilor înainte de extragerea laptelui și respectarea regulilor de igienă de bază în privința curățării pompei de sân sunt suficiente.
Cascada evenimentelor
Așadar, când discutăm despre mastită ne gândim la câteva evenimente în cascadă. Inițial, o zonă mică a sânului este roșie și dureroasă, ulterior se extinde, este din ce în ce mai dureroasă, mai tumefiată și apar simptome sistemice (febră). Dacă nu are loc remisia acestor simptome sub tratament conservator, la un interval de timp de peste 1-2 zile, poate să fie vorba despre o infecție bacteriană, moment în care este indicată prezentarea la medic (ginecolog/de familie) care va evalua sânul și va prescrie, eventual, un tratament antibiotic.
Cum tratăm mastitele?
Majoritatea mastitelor se vindecă prin tratament conservator, fără a fi necesar antibioticul. Așa că, uite care sunt pașii pe care să îi urmezi de la primele semne ale unui posibil episod de mastită:
- Continuă alăptarea la cererea bebelușului. Nu încerca extragerea laptelui din sân mai des decât în mod normal și nu încerca “golirea sânului’ cu orice preț. “A goli” sânul , fie prin alăptări frecvente doar din sânul afectat, fie prin muls mai des, nu face decât să întrețină supraproducția de lapte, ceea ce reprezintă un factor de risc pentru agravarea inflamației. În cazul mulsului, este recomandat să se exprime volume mici de lapte (se preferă mulsul manual, folosirea pompei de sân poate fi dureroasă, agravantă), astfel încât să se diminueze disconfortul resimțit la nivelul sânului.
- Aplică pe zona dureroasă comprese reci cât mai des, chiar și din oră în oră (pentru a diminua inflamația)
- Administrează, oral, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), de tipul ibuprofen sau acetaminofen-paracetamol. Alege un singur antiinflamator (de preferat, ibuprofenul care are un mai bun efect antiinflamator) sau administrează-le alternativ. Atenție! Administrează aceste medicamente doar dacă nu există alergie și,bineînțeles, fără a depăși doza maximă recomandată pe 24h (din prospect).
- Lecitina de floarea soarelui sau de soia (5–10 g pe zi pe cale orală) ajută la reducerea inflamației și la emulsionarea laptelui.
- Masaj blând pentru drenaj limfatic: atinge foarte blând pielea, ca o mângâiere, efectuează mici cercuri deasupra sânilor și în zona axilei, precum și mișcări în sus dinspre mamelon spre axilă și claviculă.
- Poartă un sutien care oferă suport sânilor fără să îi comprime sau poți evita cu totul sutienul/bustiera în această perioadă.
- Repaus de la numeroase activități obositoare și cât mai multă odihnă.
- Dacă în 24-48h de la debutul simptomelor, starea nu se ameliorează sau se agravează, atunci solicită ajutorul unui medic.
Cum poți preveni mastita?
În primul rând, este important de știu că sânii care alăptează se pot simți plini, cu “chisturi” și chiar dureroși uneori. Deși acest lucru nu este, întotdeauna, confortabil, este normal.
Din primele zile, postpartum, bebelușul tău trebuie să aibã o atașare bună la sân cu un supt eficient. Acest lucru nu numai că îi oferă lui hrana în cantitatea adecvatã, dar te va ajuta și pe tine în procesul de instalare și menținere a lactației, într-un mod sănătos, cu un risc minim de a trece prin acea “furie a laptelui”, adică angorjarea postpartum care face parte tot din spectrul mastitelor și care se poate agrava în același mod ca o mastită. De asemenea, în evoluție, suptul eficient al bebelușului cu o bună extracție a laptelui, protejează de o eventuală mastită.
De aceea, la cele mai mici dificultăți în alăptare, apelează un consultant în lactație, el este factorul decisiv în protejarea mamei de complicații nefericite în procesul de hrănire a bebelușului la sân.
Alte câteva sfaturi utile în prevenția mastitei:
- evită folosirea regulată a pompei de sân (bebelușul este “cea mai bună pompă”),
- nu folosi mameloane de silicon (decât dacă îți este indicat de un consultant în lactație în anumite situații particulare),
- variază pozițiile din care alăptezi (leagăn, leagăn încrucișat, minge de fotbal, etc),
- nu te opri din alăptat/extras lapte din sân brusc; dacă este neapărat necesar, discută ce să faci si cum să faci cu un consultant în lactație
- nu petrece mai mult timp între sesiunile de alăptat/muls decât se întâmplă în mod obișnuit
- nu purta sutiene foarte strânse pe sân
- acordă grijă sănătății tale psihice, odihnei și alimentației
Ce este important să NU faci în cazul unei mastite?
- Căldura aplicată pe sân nu și-a dovedit eficiența
- Un masaj profund al sânului la nivelul țesutului inflamat, il poate agrava. Din aceleași considerente, nu se recomandă metode precum aplicarea vibrației de la periuța de dinți electrică sau alte dispozitive pentru masaj.
- Dacă pe mamelon apar mici vezicule albe care își măresc dimensiunea după suptul copilului, atunci te confrunți cu “perle de lapte”. Ar putea să fie una singură sau mai multe. Ce semnifică? Acumularea unor celule inflamatorii de la nivelul ductelor mamare către suprafață, la nivelul mamelonului. Atenție! NU este recomandat să înțepi cu un ac sau alt obiect ascuțit aceste vezicule, pentru că poate fi traumatic, poate duce la infecția zonei și bineînțeles, la agravarea simptomelor de mastită. Discută cu un consultant în lactație în acest caz.
În concluzie, un episod de mastită poate pune reale probleme, însă avem recomandări clare, recente, susținute de medicina bazată pe dovezi care pot aduce o rezolvare rapidă și avem consultanți în lactație care te pot ajuta cu îndrumare personalizată, așa că nu ezita să ceri ajutor în cazul în care astfel de probleme ale sânului stau în calea alăptării cu succes.
Autori:
Irina Oancea, IBCLC & Medic Rez. Pediatru
Diana Petrescu, IBCLC
Sursã:
- Academy of Breastfeeding Medicine Clinical Protocol #36: The Mastitis Spectrum, Revised 2022
- Uptodate: Lactational mastitis, sept 2023